Cãdere în poezie

inima albastra

Mă străduiam să cad. Nu se putea.

Peste tot poezia îmi întindea

plasa ei sclipitoare.

Încercam să mă zdrobesc.

Nu reuşeam nicicum.

Piciorul nu nimerea pe pietre,

ci pe fructe pline de sucuri antice,

adânci. Pretutindeni palmieri visători,

încărcaţi de nuci grele,

care deschid ochii şi consimt deodată

să-şi dea viaţa-n cuvânt. Şi poetul,

copilul comic, neîndemânatic, nestăpânit,

alunecând mereu în bălţi

transformate pe dată în aur.

Simona Grazia Dima

RelaXXX!

Respirându-ţi ideile

Mirosul tău de ţigară şi tinereţe plăpândă,
de băiat singuratic,
de odaie plină cu cărţi, cu somn şi dezordine
– şi-acolo eşti tu, străin de dezordine,
puternic şi matur, cu irişii
scânteietori de transparenţa lumii;
şi-acolo, sînt eu,
fumând împreună cu tine,
şi respirându-ţi ideile.

Nina Cassian – „Fisa”


Cu drag, pentru voi

pe gheata

„Timp şi dragoste, acestea sunt cele mai de preţ daruri.”

Tony Hawks din „Un cântec din Sudan”

:)

La-Schtroumpfette

„Agaţă-te de visuri, căci dacă acestea mor, viaţa e o pasăre cu aripile frânte. „

Langston Hugues

Cele mai dulci clipe ale vieţii sunt şi cele mai tăcute…

spirala

„Nu mă intersează trecutul. Mă interesează viitorul, fiindcă acolo intenţionez să-mi petrec restul vieţii.”

Charles F. Kettering

Magazinul meu de vise