Plus rien ne ressemblait à rien

OK… ok!

love you

 

“Eu sunt femeia care oferă iluzie, care primeşte imaginaţia bărbatului.”

Anais Nin

masca

toamnă

'' Dacă nu ești acolo când trebuie ... degeaba ești altădată ... ''

” Dacă nu ești acolo când trebuie … degeaba ești altădată … ”

Magazinul meu de vise

Mai

…e deja mai…

“Amintirea primelor emoţii este legată de pământ şi de truditorii ogoarelor. Pământul îmi vorbeşte despre sărăcie, pe care eu o iubesc mai presus de orice; nu sărăcia sordidă, a foametei ci aceea binecuvântată – a simplităţii şi modestiei, asemănătoare pâinii negre.”

Federico Garcia Lorca

În parcul subacvatic

trist

În parcul subacvatic

îmi ascult uneori

gâfâitul poemelor

în dansul solzilor

şi-al cozilor de peşte

În parcul subacvatic

pierd câteodată

o sprânceană

ce agaţă de vreun gând

rămâne stăpână

pe vreo epavă

În parcul subacvatic

urc şi cobor

pe-o unghie de coral

o sticlă goală e timpul

Şi mâna mi-a devenit branhie

În parcul subacvatic

Francisc Doda

La fel de insesizabil şi la fel de nepopular ca … nuanţa.

dantelarie

“Neşansa (lui Jorge Luis Borges) de a fi recunoscut s-a abătut asupra lui. El merita mai mult. Merita să rămână în umbră, în imperceptibil, să rămână la fel de insesizabil şi la fel de nepopular ca … nuanţa.

Dacă eu mă interesez atât despre el, este pentru că el reprezintă un specimen pe cale de dispariţie şi că el încarnează paradoxul unui sedentar fără patrie intelectuală, un aventurier imobil, în largul său în mai multe civilizaţii şi literaturi, un monstru superb şi condamnat.

Un alt spirit universal, Rudolf Kassner, este asemănator prin erudiţie cu Borges, dar lipsit de graţia lui. Tocmai aici apare superioritatea lui Borges, seducător ca nimeni altul, care atribuia unui nimic, impalpabil, aerian, o dantelărie ca pentru cine ştie ce, chiar şi raţionamentul cel mai pasionant.

Nici în Anglia, nici în Franţa eu nu ştiu pe niciunul care să aibă curiozitatea culturală comparabilă cu aceea a lui Borges, o curiozitate împinsă până la manie, până la viciu.”

Cioran