Stiu, puritatea nu rodeste,
Fecioarele nu nasc copii,
E marea lege-a maculãrii
Tributul pentru a trãi.
Albastri fluturi cresc omizi,
Cresc fructe florilor în jur,
Zãpada-i albã neatinsã,
Pãmântul cald este impur.
Neprihãnit eterul doarme,
Vãzduhul viu e de microbi,
Poti dacã vrei sã nu te nasti,
Dar dacã esti te si îngropi.
E fericit cuvântu-n gând,
Rostit, urechea îl defaimã,
Spre care o sã mã aplec
Din talgere – vis mut sau faimã?
Între tãcere si pãcat
Ce-o sã aleg – cirezi sau lotusi?
O, drama de-a muri de alb
Sau moartea de-a învinge totusi…
Ana Blandiana
Filed under: Ana Blandiana, poezii, tacere | Tagged: alegere, drama, faima, flori presate in carti de suflet, moarte, pacat, puritate, tacere, viata, vis, zapada | 8 Comments »